Prima atestare documentară, reliefată în lucrarea lui Alexandru Ştefănescu, intitulată «Gorjul istoric şi pitoresc» se menţionează că în jurul anului 1400 e.n. Gorjul a pierdut la nord Haţegul şi la est Alunul, trecut în teritoriul Vâlcii, ulterior menţionându-se faptul că satul Alunu a aparţinut de mai multe ori şi Gorjului şi Valcii.
Într-un alt document, datat din 10 februarie 1525, Radu Voievod, domnul Ţării Româneşti confirmă satul Alunu mănăstirii Bistriţa «ca să le fie un sat anume Alun cu tot hotarul şi cu toate hotarele şi cu toate moşiile». Acest act este semnat printre alţii şi de «Jupân Radu, mare comis», probabil ctitorul acestei mânãstiri.
De asemenea, într-un hrisov din anul 1502 prin care satele Roşia, Igoiu şi Alunu sunt atestate ca fiind punctul de întâlnire al hotarelor dintre aceste sate sub denumirea de Brumalinul.
Satul «Alun» îl mai găsim menţionat în documentul din anul 1611 (7119 februarie 27) prin care Radu Voda Basarab confirmă lui Preda, «mare slujer» stăpânirea pe jumătate din averea lui Cazan din Baia de Fier, Ciuperceni şi Alun.
De asemenea, printr-un hrisov al lui Radu Vodă Mihnea din anul 1613 (7121 mai 28) aflat la Muzeul Gorjului şi menţionat de Alexandru Ştefănescu în lucrarea «Documente slavo-române» este atestat şi satul Colteşti.
Din surse demne de încredere, documentar, vechimea satelor comunei Alunu se înscrie între 1400 (Alunu) si 1568 (Igoiu).
Revoluţia lui Tudor Vladimirescu pe aceste meleaguri este reliefată şi de existenţa unui punct numit «la Panduroaica» precum şi a unei familii Panduru, ceea ce dovedeşte că şi unii locuitori ai comunei au participat la această mişcare revoluţionară şi care după înăbuşirea acesteia şi uciderea lui Tudor Vladimirescu s-au împrăştiat prin păduri fiind urmăriţi ca răufăcători.
Răscoala din anul 1907 nu a avut un răsunet major în Alunu, deoarece puţinii proprietari de moşii (Aluneanu, Săndulescu, Comănescu) nu au avut probleme majore cu locuitorii comunei.
Primul război mondial, precum şi perioadele imediat următoare nu au avut repercusiuni majore asupra localităţii, toată activitatea politică interbelică rezumându-se la doar câteva nuclee fără importanţă deosebită.
Cel de-al doilea razboi mondial, ca multor localitãþi din aceasta þarã, a adus multe suferinþe populaþiei.
Din comuna Alunu au participat efectiv pe front circa 200 de bãrbati. Dintre acestia unii nu au apucat sã-si vadã casa si familia. Dintre ei amintim aici pe :
Puete Nicolae - decedat 1942
Puete Constantin (Codin) - 1943
Prodan Gheorghe - 1942
Popescu Dumitru - 1942
Mircioagă Gheorghe - 1944
Oprescu Nicolae - 1943 şi mulţi alţii.
În cinstea eroilor căzuţi s-a aprobat în Consiliul Local Alunu construirea a două monumente, unul la Şcoala cu clasele I-VIII Alunu şi celălalt la Şcoala cu clasele I-VIII Colteşti.
Cadru natural
Comuna Alunu, situata în vestul judeţului Vâlcea, pe valea Olteţului, în zona exploatărilor miniere de suprafaţă, zona lignitului - Berbeşti - Alunu, o zonă extrem de întinsă. S-a format prin unirea comunelor Alunu şi Colteşti şi are în componenţă 7 sate - Bodeşti, Igoiu, Alunu, Colteşti, Ilaciu, Roşia, Ocracu.
Are frumuseţea dealurilor subcarpatice din Gorj - Vâlcea şi mizeria exploatărilor de cărbune. O lume a contrastelor, între case noi şi dărăpănături, între frumuseţea pădurii şi munţi artificiali de steril, între verdele văii Olteţului şi negrul şoselei datorat cărbunelui.
Comuna Alunu este situată în extremitatea vestică a judeţului Vâlcea, într-o depresiune subcarpatică, la o distanţa de 20 km de Munţii Căpătanii (Carpaţii Meridionali).
La est comuna Alunu se învecinează cu comuna Mateeşti şi oraşul Berbeşti, judeţul Vâlcea, la sud comuna Sineşti, din acelaşi judeţ, la nord şi nord-vest cu comunele Alimpeşti şi respectiv Roşia de Amaradia, localităţi ce aparţin judeţului Gorj şi la vest comuna Bustuchin, judeţul Gorj. Zona este colinară, localitatea fiind străbătută de la nord la sud de Râul Olteţ, ce aduce verdeaţă şi belşug luncilor ce le-a format de-a lungul anilor în revărsarea sa spre râul Olt.
Dealurile ce străjuiesc renumita «Vale a Olteţului» sunt un punct de referinţă al acestei comune pentru că, în subsol se află imense resurse naturale, ceea ce face ca localitatea să fie cunoscută în întreaga Oltenie pentru cărbunele, petrolul şi gazele naturale ce aduc lumină şi căldură în sufletele şi casele tuturor românilor. Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea o serie de unităţi industriale cum ar fi E.M. Cariera Olteţ, COMINCO SA şi A.C.F., Schela de Foraj Petrolier şi altele.
Configuraţia reliefului ne-a mai adus o bogăţie în localitatea noastră, astfel încât cca. 40% din suprafaţa totală a localităţii este acoperită cu vegetaţie forestieră, fagii şi stejarii seculari simţindu-se la ei acasă pe colinele ce se întind ca nişte perle uriaşe de-o parte şi de alta a râului Olteţ.
Reţeaua hidrografică a comunei Alunu se constituie în jurul bazinului hidrografic al râului Olteţ, cu principalii săi afluenţi (cu debit mic): Chicirea, Roşia, Ilaciu şi Taraia.
Centrul comunei este stabilit în satul Igoiu, iar aferente acestuia sunt satele Colteşti, Ilaciu, Roşia, Bodeşti, Alunu şi Ocracu.
Toponimia localităţii
Denumirea comunei Alunu se explică în primul rând că pe raza localităţii trăieşte o specie de arbust numit «alun» care este răspândit pe întreaga suprafaţă a localităţii.
Cu ani în urma, acest arbust era folosit la împletitul coşurilor, obicei pe care nu-l mai păstrează astăzi decât foarte puţini din bătrânii aluneni.
Din denumirea fructului acestui arbust (Corylus avellana) şi a fructului său aluna - abellana a fost transformat cu timpul în «Alun» şi după aceea în «Alunu», denumire care se păstrează şi în prezent.
Sate componenete: Bodeşti (383 locuitori), Igoiu (1072 locuitori), Alunu (814 locuitori), Colteşti (532 locuitori), Ilaciu (446 locuitori), Roşia (709 locuitori), Ocracu (620 locuitori)
Cultura
In ultimii ani, in comuna Alunu au loc mai multe evenimente culturale. Festivalul "Oltetul" - aflat la a editia a IV-a" este unul din cele mai importante, atat pe plan local, cat si judetean; concursuri de natura sportiva, festival de muzica populara, precum si voia buna a locuitorilor sunt ingredientele acestui eveniment. Seara va fi incheiata de un superb foc de artificii, ca in fiecare an.
